Episodul 1 aici... cu toate că se aştepta să fie
cineva de la poliţie, în faţa lui stătea tot cretina aia de vecină:
- Aa.. văd că ţi-ai rezolvat problema! Uite ce, n-am vrut să ţip la
tine, dar cum să faci aşa ceva, măi băiete? … umbli cu porcăria sculată pe la
oameni prin case, ce naiba! Hai te rog să-mi faci şi mie televizorul ăla, că-mi
începe emisiunea.
Artur oftă dezamăgit că cei de
la poliţie nu veniseră încă să-l salte şi porni pe urmele babei bombănind.
Spera totuşi să o vadă iar pe Simona, însă aceasta nu mai era acasă. Luă
telecomanda, apăsă pe un singur buton şi televizorul reveni la normal. Era a
zecea oară în ultima lună când făcea asta. Odată la două zile sau câteodată şi
de două ori pe zi doamna Stănescu îi suna la uşă pentru că nu era în stare să
reţină un buton, acelaşi buton pe care tot ea îl apăsa înainte să-l cheme pe
Artur să o facă şi el la rândul lui. Acesta începea să creadă că o face
dinadins pentru un motiv pe care nu reuşea să-l găsească, dar nu a avut
niciodată curajul să o întrebe sau să o refuze pe aceasta, pentru că îi era
frică de ea. Da, lui Artur, omul care omorâse deja mai mulţi oameni, îi era
frică de vecina lui bătrână, doar pentru că îi aducea aminte de mama Luizei,
doamna Cuscă, o femeie în faţa căruia nici un bărbat nu îndrăznea să stea
drept.
Doamna Stănescu începu să
butoneze telecomanda ca să ajunga la postul dorit însă se opri pe F1 TV.
Ecranul era căptuşit cu benzi galbene de breaking news: „CRIMĂ ÎNFIORĂTOARE ÎN
SECTORUL NOUĂ DIN CAPITALĂ. ”, „RĂZBUNAREA VICTIMEI!”, „PATRONUL CELUI MAI
CUNOSCUT LANŢ DE COFETĂRII DIN FERICEŞTI A FOST OMORÂT” şi toate astea puse pe
un fundal în care un reporter agitat relata de la faţa locului. Faţa locului nu
era nicăieri altundeva decât la biroul nenorocitului căruia Artur îi crăpase
ţeasta cu nici o zi în urmă. Balta de sânge de pe podea era mult mai mare decât
s-ar fi aşteptat Artur.
- Hah! L-am ciobit bine…
- Ce spui?
- Zic că l-a aranjat bine, cine l-a aranjat, nu vedeţi ce de sânge e pe
jos?
„POLIŢIŞTII CONTINUĂ CERCETĂRILE, ÎNSĂ DIN CE AU GĂSIT LA FAŢA LOCULUI
SE PARE CĂ VICTIMA A FOST OMORÂTĂ DE CĂTRE SECRETARA ACESTUIA. POTRIVIT
ANCHETATORILOR ACEASTA AR FI DEPUS PLÂNGERE LA POLIŢIE ÎMPOTRIVA ŞEFULUI SĂU
PENTRU TENTATIVĂ DE VIOL, ÎN URMĂ CU UN AN, ÎNSĂ DUPĂ SCURT TIMP ACEASTA ŞI-AR
FI RETRAS PLÂNGEREA, SPUNÂND CĂ A FOST O NEÎNŢELEGERE ŞI UN ACT DE REA VOINŢĂ
DIN PARTEA SA, ACEASTA VRÂND DOAR SĂ-ŞI ŞANTAJEZE ŞEFUL PENTRU UN SALARIU MAI
BUN.”
- Vai, ce jivină… puişor să te păzeşti de curve d-astea nenorocite.
I-aţi mamă şi tu o fată de casă, unde e Luiza, de ce-a plecat? Ce i-ai făcut,
că era fată bună? Parcă vă şedea bine împreună.
-„Am futut-o în cur până n-a mai putut! S-a speriat proasta, şi-a luat
boarfele şi-a plecat la mă-sa. Mă cac pe întrebările tale stupide! Mă cac pe
tine de babă senilă cu telecomanda ta. O să-ţi crăp şi ţie ţeastă cum i-am
făcut ăluia! O să te fac bucăţi şi o să te bag în saci mici de gunoi! O să-ţi
dau drumul pe tubul de gunoi de nu o să te mai găsească nimeni să te pună la
loc şi groapa ta o să fie aia de gunoi de la marginea oraşului. Apoi o să fur
tot ce ai în casă şi o să le împart la aurolaci prin oraş!”
- Nu ştiu de ce a plecat, şi-o fi găsit pe altul, n-a vrut să-mi spună…
- Atunci s-o ia dracu’! Ai văzut-o pe Simona ce frumuşică e? Da’ să nu
te pună Necuratu’ să te-atingi de ea că e nepoata lu’ vară-mea. E studentă la
psihologie în anul trei şi e deşteaptă foc. Dar nu-i de nasul tău.
- Da, doamnă, staţi liniştită, că mă descurc şi singur. Ia-uite, mâini
am, net am… Şi se îndreptă spre uşă.
- Da mamă, da’ ai şi tu nevoie acolo de o fată să-şi facă o mâncare, să
facă curat, să…
-„… să mi-o sugă, de asta am nevoie stafidito, că mâncare şi curat ştiu
si singur să-mi fac! Las’ că vezi tu peste vreo două zile cum o să mi-o sugă
Simona în timp ce eu stau cu bucile lipite de muşamaua ta împuţită de pe masa
din bucătărie!”
- La revedere! Salutaţi-o pe Simona din partea mea..
- Să trăieşti!
Deschise uşa de la frigider şi
se uită lung. Îi era poftă de clătite, dar nu avea nici gem, nici lapte, nici
zahăr. Nu avea nici măcar ulei în dulap. Un borcan cu carne în untură, două
ouă, o ceapă mare, un pachet de unt îngălbenit, uitat în fundul frigiderului de
vreo lună şi o sticlă de lapte bătut umflată. În dulap o pungă cu făină din
care ieşeau molii, un borcan cu sare şi o sticlă de coniac, cu un deget de
lichid în ea. O cutie plină cu pungi de condimente desfăcute şi tot felul de
sticluţe cu sos mânjite pe-afară, probabil expirate toate. Era o vreme când
făcea mâncare în fiecare zi. Avea frigiderul plin şi dulapul din bucătărie era
mereu ordonat şi bine aprovizionat. Îi plăcea să gătească, chiar dacă neghioaba
de Luiza nu se bucura niciodată de mâncare. Pentru ea, actul de a mânca era un
chin şi o făcea doar de nevoie şi asta îl enerva pe Artur la culme, dar în loc
s-o lase pe proastă să moară de foame, gătea în fiecare zi altceva, crezând că
într-o zi o s-o vadă pe Luiza crăcănându-se de plăcere în timp ce-i gusta
mâncarea.
Artur nu avea televizor, dar
pe fereastra de la bucătărie auzi relatările reporterului de mai devreme: „VICTIMA,
TUDOR VARIABILESCU, PATRONUL LANŢULUI DE COFETĂRII CACAUET, A FOST GĂSIT MORT ÎN
ACEASTĂ DIMINEAŢĂ DE CĂTRE MEDICII LEGIŞTI PE PODEAUA DIN BIROUL SĂU. ACESTA
AVEA CAPUL SPART ÎN MAI MULTE LOCURI. DE ASEMENEA, POLIŢIŞTII AU DECLARAT CĂ
ACESTA NU PURTA PANTALONI ŞI AVEA INTRODUS ÎN RECT UN TEL. SE PARE CĂ TELUL AR
FI FOST LUAT DIN COLECŢIA PE CARE ACESTA O ŢINEA ATÂRNATĂ PE PERETELE DIN
BIROUL SĂU.”
- Idioata, a trebuit să se bage ea… Şi trase o privire înspre fundul pe care toca
ceapa. Acesta era crestat pe margine în mai multe locuri. Paişpe dungi adânci… şi din cauza idioatei ăleia nu ştia dacă să o
facă şi pe a cinşpea. Ce pierdere de
timp.
Topi toată untura din borcan,
lăsă carnea să se înmoaie la foc mic , în altă cratiţă carameliză ceapa, o
stinse cu puţin coniac, nişte sos iute, piper, sare, nucşoară. Apoi băgă totul
într-un blender şi aruncă la sfârşit tot pachetul de unt înmuiat. Amestecă
laptele bătut cu cele două ouă, apoi făina şi nişte sare, apoi prăji câteva
clătite în tigaia unsă cu puţină untură. Rulă clătitele cu pasta făcută şi le
puse la frigider. Apoi ieşi din casă.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu